Atributii

Legea dispune ca executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti ori al unui alt inscris care, potrivit legii, reprezinta titlu executoriu.

Au caracter de titlu executoriu, potrivit legii:

• - hotararile instantelor judecatoresti pronuntate in procesele civile, inclusiv conflictele de munca, in procesele comerciale, in procesele in materie de contencios administrativ, in procesele in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala, in procesele in materie de expropriere, precum si in cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale, cele pronuntate in procesele penale cand statueaza asupra unor pretentii civile (despagubiri, cheltuieli de judecata), cele prin care partile sunt obligate la plata unor amenzi fara caracter penal (administrative, judecatoresti etc.), precum si cele pronuntate cu procedura somatiei de plata;
• - hotararile instantelor judecatoresti straine dupa indeplinirea formalitatilor prevazute de lege;
• - hotararile arbitrale;
• - actele autentificate de notarul public care prevad o creanta certa, lichida si exigibila (contractul de imprumut, contractul de ipoteca etc);
• - cambia, biletul la ordin si cecul;
• - alte inscrisuri carora dispozitiile legii le recunosc putere executorie: contractul de garantie reala imobiliara, contractul de leasing etc.

Pentru a putea fi puse in executare, hotararile judecatoresti, trebuie sa indeplineasca anumite cerinte prevazute de lege si anume sa fie executorii sau definitive si fie legalizate la grefa instantei.

• – poprirea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale urmaribile datorate debitorului de o a treia persoana sau pe care aceasta i le va datora in viitor, in temeiul unor raporturi juridice existente;
• – poprirea sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datoreaza debitorului, dacă ambele creante sunt certe si lichide;
• – urmarirea fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini, care sunt ale debitorului;
• – urmarirea veniturilor generale ale imobilelor;
• – urmarirea silita mobiliara, constand in vanzarea silita a bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, pana la acoperirea creantei creditorului;
• – urmarirea silita imobiliara, care consta in valorificarea bunurilor imobile ale debitorului, in vederea realizarii creantei inscrise in titlul executoriu;

• – predarea silita a bunurilor mobile;
• – predarea silita a bunurilor imobile;
• – executarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face, inclusiv executarea hotararilor judecatoresti referitoare la minori;

Notificarea actelor judiciare si extrajudiciare este formalitatea care are drept scop aducerea acestora la cunostiinta destinatarilor.

Mijloc juridic prin care instanta aduce la cunostiinta partilor sau altor participanti despre indeplinirea unor acte procedurale
Astfel, potrivit legii, urmatoarele acte de procedura urmeaza sa fie comunicate partiilor: copii dupa cererile de chemare in judecata, intampinare, cerere reconventionala,hotararea judecatoareasca pronuntata de instanta de fond, copii dupa inscrisurile depuse ca mijloace de dovada, etc.

Comunicarea actelor de procedura se face din oficiu, cu respectarea regulilor prevazute de lege pentru inmanarea citatiilor; cu toate acestea, instanta nu este obligata sa procedeze la comunicarea actelor de procedura daca partea este prezenta in instanta,personal sau prin mandatar, ea neavand posibilitatea de a refuza primirea actelor de procedura si a inscrisurilor ce i se inmaneaza in cadrul acelei sedinte de judecata. Instanta ii poate acorda insa partii interesate, la cererea acesteia, un termen pentru a lua la cunostinta despre cuprinsul actelor de procedura; in acest fel partea are posibilitatea de a-si pregati efectiv apararea. Comunicarea actelor de procedura catre persoanele juridice se face, in principiu, prin predarea lor la registratura, prin semnatura si aplicarea stampilei, iar in afara orelor de munca, prin semnatura ofiterului de serviciu; afisarea actului de procedura este posibila doar in cazul in care se refuza primirea sau daca se constanta lipsa oricarei persoane la sediu.

Recuperarea pe cale amiabila a unei creante reprezinta procedura ce include efectuarea de diferite notificari si convocari la sediul biroului executorului in vederea platii creantelor sau incheierea unor acorduri de plata sau esalonare a platii acestora

Creanta - act prin care se certifica dreptul creditorului de a primi la un anume termen, o suma de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitor. Creanta constituie un activ pentru creditor si un pasiv pentru debitor.

Procedura consta în urmatoarele etape:

• - verificarea solvabilitatii debitorului;
• - verificarea disponibilitatilor debitorului;
• - verificarea bunurilor acestuia si a capacitatilor de plata;
• - notificarea debitorului;
• - realizarea unor corespondente de tip electronic si telefonic cu acesta;
• - facilitarea intalnirii partilor la sediul biroului executorului in vederea negocierii si stabilirea modalitatilor de plata favorabile;
• - deplasari la sediul/domiciliul debitorului.

Este procedura prin care debitorul se eliberează de obligatie, depunand obiectul obligatiei la dispozitia creditorului. In cazul in care creditorul primeste de la debitor suma sau bunul oferit, executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal prin care va constata acceptarea ofertei reale.

Masurile asiguratorii constau in indisponibilizarea unor bunuri sub forma sechestrului judiciar, sechestrului asigurator sau a popririi asiguratorii asupra veniturilor debitorului.

In aceste conditii, masurile asiguratorii raman valabile pe toata perioada executarii silite si, odata cu individualizarea creantei si ajungerea acesteia la scadenta, in cazul neplatii, masurile asiguratorii se transforma in masuri executorii.

Protestul de neplata reprezinta un inscris care constata refuzul de plata in cazul instrumentelor de plata.

Intocmirea protestului de neplata este obligatorie pentru conservarea dreptului de regres al posesorului biletului la ordin, cambiei sau cec-ului. Protestul trebuie facut in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei. Protestul de neplata se dreseaza de catre executorul judecatoresc la adresa indicata in cambie, bilet la ordin sau cec. Daca scadenta este la vedere, protestul se intocmeste in termenul in care se poate face prezentarea la plata si anume in termen de un an de la data sa.

Protestul de neplata se dreseaza de catre executorul judecatoresc la adresa indicata in cambie, bilet la ordin sau fila CEC. In lipsa unei adrese indicata pe cambie, bilet la ordin sau CEC, acesta se dreseaza la domiciliul trasului sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru el, la domiciliul acceptantului prin interventiune sau al persoanei desemnate in cambie sa plateasca pentru acesta sau la domiciliul celui indicat la nevoie. Daca domiciliul acestor persoane nu poate fi gasit, protestul se dreseaza la judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de plata indicat in cambie, biletul la ordin sau CEC, dupa caz. Protestul trebuie sa cuprinda: anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat, numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului, numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul, aratarea locurilor in care a fost dresat, transcrierea exacta a instrumentului de plata, daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambial (b.o., cec), somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut niciun raspuns.

Protestul va fi subscris de cel care l-a dresat. Cand trasul caruia i se prezinta spre acceptare o cambie cere ca o noua prezentare sa-i fie facuta in ziua urmatoare, aceasta cerere trebue cuprinsa in protest. Originalul protestului se va inmana celui ce a cerut protestul. In afara de cazul cand tragatorul a stipulat obligatiunea de protest, acesta poate fi inlocuit, daca posesorul se invoieste, printr-o declaratie de refuz de acceptare sau plata scrisa si datata pe titlu sau pe adaus, semnata de cel impotriva caruia protestul urma sa fie facut. Aceasta declaratie trebuie sa fie investita cu data certa, in termenul stabilit pentru facerea protestului.

Constatarea unei stari de fapt reprezinta procedura prin care executorul judecatoresc constata la fata locului, la cererea creditorului, o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe.

Starea de fapt se consemneaza de executorul judecatoresc printr-un proces-verbal ce se comunica instantei de judecata si in copie celui impotriva caruia s-a facut constatarea, daca nu a fost prezent, si are puterea doveditoare a inscrisului autentic.